Când vine vorba de agricultură, mulți arată către cei 90% din fermierii din România care muncesc pământul doar pentru subzistență. Există însă și o altă categorie, care și-a ales modele de business din afara granițelor.
Cu ce rezultate?
La sfârșit de primăvară și început de toamnă, câmpiile din sudul României sunt pline de grâu și orz care au dat în pârg și de porumb care a ieșit zeci de centimetri din pământ. „Am avut o primăvară ploioasă, după ce toamna și iarna a fost cam secetă“, spune Mihai Rezeanu (40 de ani), coproprietar al fermei Refdan din Islaz, județul Teleorman. Miki, cum îi spun oamenii locului, conduce afacerea alături de fratele său, Dan Rezeanu (42 de ani). Amândoi au studiat managementul la Academia de Studii Economice din București și tot amândoi au decis să se implice în agricultură.
Experiența americană. Povestea lor începe în 2004, când au preluat afacerea pe care părinții lor o porniseră cu șase ani înainte.
Stabiliți în zona de sud a țării, la Islaz, localitate aflată la aproape 60 de kilometri de Alexandria și la 10 kilometri de Turnu Măgurele, părinții celor doi ofereau, în principal, servicii mecanizate fermierilor din zonă și munceau 40 de hectare pe care le moșteniseră.
În 2004, frații Mihai și Dan Rezeanu au decis să preia ei frâiele afacerii. Pentru început, și-au pus o întrebare simplă: „Ce facem?“. Și au decis să colinde America. „Timp de vreo doi ani, am mers din fermă în fermă în Statele Unite. Am văzut cum ceea ce fac americanii iese bine“, explică Mihai Rezeanu, mărturisind că, acolo unde au putut, au copiat în amănunt modelul american din agricultură. În principal, au vrut să afle cum tratează americanii marile culturi, cum lucrează pământul și cum este organizată o fermă care cultivă cereale.
„Ne-am făcut o strategie și ne-am întrebat ce ne trebuie prima dată“, își continuă povestea antreprenorul. Și au decis să cumpere utilaje performante, astfel că, în 2005, au accesat fonduri de 150.000 de euro din programele de preaderare. Privind retroactiv, Rezeanu spune acum că acest moment a fost o adevărată provocare. Companiile de consultanță erau puține la acea vreme și cu mare greutate au găsit un specialist care să înțeleagă nevoile lor de business. Au lucrat la acel proiect timp de un an, în condițiile în care, în momentul de față, un astfel de studiu pentru obținerea unei finanțări cu bani europeni nu durează mai mult de două-trei luni. Pentru acea vreme, cei 150.000 de euro reprezentau o sumă destul de mare, fiind echivalentul a cel puțin patru apartamente cu trei camere într-o zonă respectabilă din București.
A urmat și un al doilea proiect apropiat ca valoare, iar banii au fost direcționați către retehnologizarea fermei, pas urmat de acumularea unor suprafețe cât mai mari de teren. Au cumpărat mai multe proprietăți, dar au început și să arendeze masiv terenuri. În momentul de față, ferma Refdan lucrează circa 2.400 de hectare, din care deține 480 de hectare, restul fiind arendate. Ceea ce înseamnă și câteva probleme suplimentare, pentru că prevederile administrative actuale nu-i ajută pe arendași. Un fapt constatat și de unul dintre cei mai mari agricultori străini din zona Bărăganului, Arnaud Perrein (51 de ani). „Când iei un teren în arendă, nu doar lucrezi, ci și investești în el pentru a-i crește valoarea“, explica într-o discuție cu NewMoney agricultorul de origine franceză.
Practic, arendașii reclamă faptul că multe dintre terenuri nu au o situație juridică clară, dar și că există riscul ca arendatorii să nu fie serioși și să nu respecte contractul până la capăt. În plus, mulți dintre cei care-și arendează terenurile au proprietăți foarte mici. „Am ajuns să avem circa 2.000 de arendatori“, face Rezeanu un bilanț, mărturisind că acest lucru le încarcă mult operațiunile administrative.
Aratul pe calculator. Aproximativ 700 dintre cele 2.400 de hectare din portofoliul Refdan sunt irigate cu ajutorul unei stații în construirea căreia frații Rezeanu au investit aproximativ 1,4 milioane de euro, bani asigurați din credite bancare. Iar investiția este mai mult decât eficientă, apa fiind captată direct din Dunăre, care se află în apropierea terenurilor fermei.
Cum agricultura mare nu se mai face cu un tractor închiriat și cu două combine recondiționate, cei doi antreprenori au ajuns să aibă un parc de utilaje în care au investit de-a lungul timpului aproximativ patru milioane de euro, cu două milioane de euro doar anul trecut. Și asta nu e tot. Întreaga suprafață pe care o lucrează este digitalizată. Mai exact, toate terenurile sunt supravegheate din satelit, cu ajutorul unui software dedicat.
Pentru că utilajele sunt și ele de ultimă generație, programul de lucru le este trasat tot de pe calculator. Practic, mecanizatorul nu trebuie decât să supravegheze utilajele, care lucrează autonom după comenzile transmise prin software către computerele de bord ale tractoarelor, combinelor ori semănătorilor. Mihai Rezeanu spune că tehnologia evoluează extrem de rapid. A constatat că există mari diferențe de echipare între o combină achiziționată în 2014 și alta cumpărată în urmă cu doi ani. El arată că fiecare tractor sau combină are propriul sistem de localizare prin GPS. Prin acesta primește informații despre cum s-a comportat utilajul în câmp, inclusiv ce consum a avut din momentul plecării din curtea fermei până când a revenit.
